Marcel Iures
De-ale mele

Am stat cu Marcel Iures la masă

Când a intrat în sala de cinema după proiecția filmului Octav,  Marcel Iures a ridicat în picioare peste 700 de oameni veniți acolo mai puțin pentru film și mai mult pentru întâlnirea cu el. După poze, autografe și povești, s-a retras pe un fotoliu în învechitul birou de la cinema. Acolo m-a dus pe mine producătoarea Cristina Dobrițoiu și i-a spus ”Dnu Marcel, ea e Alina. Ne-a scris pe facebook și s-a oferit să ne ajute!”, iar el a răspuns ”Pentru asta facem ce facem!”. Și m-au luat cu ei la masă.

Îmi spunea un prieten după film că nu s-a mai stat pe scări la Dacia de la Titanic. Cei care citiți și nu sunteți din Baia Mare, trebuie să știți că Dacia e ultimul cinematograf de stat de la noi, o clădire care anul viitor are 50 de ani și care stă din 2008 fără gaz. Ca să facă temperatura cât de cât suportabilă, în ultimele două săptămânii, angajații cinematografului au deschis ușile de la pod când era soarele puternic la amiază, închizându-le seara ca să rămână căldura. Proiectorul le-a fost trimis de la București cu două săptămâni înainte pentru că știau că urmează să vină Marcel Iures. Până în ziua proiecției, n-au crezut că va fi atâta lume.

În ziua următoare, am deschis calculatorul și-am încercat să scriu povestea orelor petrecute cu echipa caravanei ascultând Raspodia Română dirijată de Sergiu Celibidache, pentru că stând la masă mă tot gândeam că mă uit la nepoții săi și că vorbesc cu fiul lui.

Am înțeles mai bine mecanismul din spatele realizării și promovării unui film. Și dacă vi se pare că ați auzit prea des de sponsorul Univer, să știți că fără suportul lor financiar, noi n-am fi văzut filmul în prezența echipei. Sau poate nu l-am fi văzut deloc. Vă rog să nu ignorați potențialul educativ al unor astfel de evenimente pentru orașele mici.

Filmul mi-a plăcut, mi-am dat seama că nu poți fi un bătrân sănătos dacă nu ți-ai vindecat copilăria, îl mai puteți vedea la cinema săptămâna asta. Eu lucrez deja să vă invit cât de curând la următorul!

2 Comments

  • Contiu Adriana

    Multumesc din suflet pentru ca ai adus filmul dar mai ales ca ai adus acesti oameni minunati. Filmul m-a uns pe suflet. Esti ca Mos Craciun… asteptam sa vedem cu ce ne mai bucuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.