Dacă aș fi președinte pentru o zi, aș modifica denumirea de „concediu de îngrijire a copilului” în altceva. Nu mi-e clar încă în ce, poate aveți sugestii. Nu că mă deranjează pe mine personal, dar e o percepție la nivel de societate, uneori chiar în rândul familiei, că te odihnești în perioada asta.

Și nu o faci.

Eu nu mă plâng și nici nu m-am prea plâns. Dar, trebuie să recunosc că am funcționat pe minim. A ajutat că am făcut copil la 40 de ani. N-am suferit că nu pot să ies, nu m-a interesat că nu-s machiată sau cu părul întins, nici că erau copii în parc mai bine îmbrăcați decât mine. Știam cine sunt și cât e cazul să mă las definită de ce se vede din afară.

Dar nu suntem toate la fel. Și se resimte presiunea de a fi fizic, mental, profesional, cum ai fost. Uneori îți iese, alteori, nu. E nevoie să te porți cu tine cu multă bunătate. Oamenii se poartă fiecare în felul lui și după capacitatea lui de înțelegere. Înțelegem grija diferit.

Un „ce pot să fac pentru tine?” ajută. Iar eu m-am gândit că dacă aș începe cu numele, ne-ar fi de folos la toate.

Photo by Thomas Evans on Unsplash