Dacă-i spui omului să facă o meditație pentru o stare mai bună sau ca să fie mai sănătos, nu o să înțeleagă. Că el ar avea o stare mai bună dacă n-ar fi șeful, nevasta, mă-sa lui nevasta, colega, tanti de la poștă, țânțarii, ca să simplific: lumea. Și cum trăim în lume, învățăm să trăim cu ea, prin urmare, medităm să avem puterea să nu îi dăm una șefului, nevestii, lui mă-sa, colegei … ați înțeles ideea.

 

Din afară, totul pare foarte complicat și plin de cerințe legat de spațiu, îmbrăcăminte, muzică, chiar și ghidare. Sunt tehnici pe care le faci ghidat de un maestru,cum e asta, dar sunt tehnici în care maestrul ești tu!

Prima ta meditație!

Când simt câte o apăsare în piept cu cauză uneori știută, alteori neștiută, mă asez în liniște, respir de câteva ori și mă uit ce am. De obicei, îmi pun palmele pe cap ori pe piept, unde simt că-mi face bine.

După ce mi se liniștește mintea puțin, îmi duc atenția către zona unde mă doare și încerc să văd ce-mi arată imaginația acolo. Fac și meditații ghidate, iar în una dintre ele, stau pe un câmp deschis. Cumva, așa văd eu zona inimii și când simt apăsarea, de cele mai multe ori văd o mică peșteră săpată în pământ.

Și fac o călătorie. Mă plimb desculță pe câmp către peșteră, simt iarba sub tălpi, vântul și razele soarelui. Când ajung în fața peșterii, zic ”hai să te văd!”. Imaginația lucrează cu simboluri, e bine să o lăsați să vă arate ce vrea. După ce identific chiriașul nepoftit, îl scot frumușel afară, gen ”mulțumim că ați venit, vă puteți duce că nu vă place clima”.  Îl puteți întreba și ce vrea, depinde cât de confortabil vă simțiți în a vorbi cu prieteni imaginari. După ce se duce, respir o dată adânc, cuprind cu privirea câmpul ca și cum el e cel mai prețios lucru pe care îl am, și gata!

Asta e un model de meditație când aveți vreo supărare. Dacă e mai adâncă, n-o să plece din prima, va trebui lucrat mai mult. Dacă vreți doar să vă relaxați, și nu puteți bea vin :), puteți încerca să faceți câteva respirații adânci pe parcursul zilei. Eu m-am relaxat deja, numa’ că v-am scris!