Câteodată simți prea mult drag și nu știi ce să faci cu el. Este un cântec popular care zice ”dorul ce-i neîmplinit, arde ca focul mocnit”. Și știți cât de ușor se reaprinde focul mocnit. Sentimentele se cer împlinite, iar dorințele se cer spuse. Iubirea fără lucrare e doar un exercițiu arid al minții – mantra mea.

Nu toate dragurile se împlinesc. Pentru că … Și vine momentul când nu îl mai poți duce, chiar nu îl mai poți duce. Iar de la un punct, dragul nu-l poți transforma în altceva decât în mai mult drag. Și mă gândeam că dacă e prea mult într-un loc, poate ar fi bine de distribuit în alte locuri și pe alte planuri. Dar fiecare plan are planul lui, și nu prea ți-l primește.

Trebuie scos din tine. Mă gândeam azi, văzând iedera care mi se întinde prin casă, că tot ce e în plus ar trebui trimis către rădăcina unui copac sau a unei flori. Nu trebuie nu știu ce tehnică, doar porți dragul pe brațele gândului, din inima ta către o rădăcină. Să susții o altă viață, cu ce n-a putut înflori în a ta!