Intr-o scrisoare, Dumnezeu imi spunea ca toate lucrurile sunt in fiecare moment asa cum trebui sa fie. Orice se intampla e ingaduit de El, chiar daca vede o varianta mai buna decat celelalte, le da voie tuturor sa se manifeste, pentru ca are respect si nu vrea sa ne incalce liberul arbitru.
Au americanii un proverb care spune ca atunci cand ne facem planuri, Dumnezeu rade. Dar de fapt, nu El ne zadarniceste planurile, ci noi pe ale lui. Iar in conflictul acesta, uneori, unii dintre noi suntem victime colaterale…de genul, nu era in plan sa ti-o servim asa, nu asta era felul de baza :).
Cand te-ai hranit cu resturi, fara sa te dai cu fundul de pamant, drept rasplata, la urmatoarea masa pe langa felul de baza, ti se va pregati si o surpriza, un surplus pentru asteptare, ceva in plus. Dar pentru asta, e nevoie de timp! Numai ca, desi universul n-are ceas pe mana, noi avem…and the clock is ticking! Asa ca, ne miscam si noi mai cu talent?
08/04/2013 at 10:14 pm
Apoi nu stiu ce nu faci tu prea bine de nu ai parte de vreme potrivnica, poate faci ce nu trebuie cu timpul care e prețios si trebuie respectat, dar sa ști de la mine citire ca răbdarea chiar e o lecție a naibii de grea care da asa roade frumoase o data învățată, eu chiar acum nu încetez sa ma mir de ce roade culeg in ultima vreme de când las timpul sa curgă in sensul si felul in care trebuie.
09/04/2013 at 7:49 am
Ma bucur pentru tine Dragos.