Ma tot gandesc daca, lucrurile pe care le observam cel mai des sau care ne raman in minte cel mai mult cand citim o carte sau vedem un film, sunt lucruri pe care ni le dorim, ori urmeaza sa ni se intample, ori avem o intalnire predestinata cu ele.

Am observat-o, fara sa vreau, pe vecina de peste drum in timp ce se despartea de prietenul ei. N-am prea vazut-o de atunci, insa, vad tot mai des, o familie care face curatenie in casa in fiecare vineri seara. Vad geamurile deschise, perdele trase si un tata, o mama si un baiat, care presupun eu ca e la liceu, miscandu-se de colo colo in casa…

Am fost surprinsa de baiat, pare sa aiba chef de facut curatenie. Vineri ma intrebam daca il mituiesc cu ceva, daca il pun sa faca curatenie ca sa ii dea bani sa iasa. Pe mine ma obliga mama sa mananc sub amenintarea pedepsei cu statul in casa in weekend. Apoi l-am vazut pe tata si mi-am dat seama ca exemplul lui il urmeaza, ca tot ce are cineva nevoie e un exemplu.

Am povestit odata cu un calugar, si-i ziceam eu de oameni, cum nu stiu de bine, pentru ca n-au exemple, ca nu stiu unde sa se uite. Si el mi-a spus ca e plina lumea de exemple bune, doar trebuie cautate. Dar si intelepciunea asta pentru a cauta, nu e data tuturor!