Un cititor mi-a scris ca astepta un articol despre patriotism cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Am fost surprinsa, avand in vedere ca articolele mele sunt cu inclinatii catre spiritualitate, si, desi stiu ca am o anumita doza de intelepciune, nu m-am considerat niciodata destul de inteligenta sau educata ca sa intru pe alte subiecte. Are legatura cu faptul ca unde ceilalti vad decizii proaste, eu vad plati si karma. Si nu informatiile au fost cele care mi-au condus viata, ci intuitia, fie ca a fost vorba de locul de munca, de oamenii din jurul meu sau de creditul pe care l-am luat sa-mi cumpar casa.

Neil Simon zice printr-un personaj in “Biloxi Blues” ca nu poti fi niciodata scriitor daca nu iei partea cuiva intr-un conflict. E un citat care imi revine foarte des in minte. A lua partea cuiva inseamna a avea convingeri. Iar eu, cu cat traiesc mai mult, cu atat am convingerea ca lucrurile nu sunt niciodata cum par. Si ca in loc sa strig in gura mare ceva, mai bine trimit un gand bun sa se rezolve, cum e mai bine pentru toata lumea.

Nu suntem patrioti pentru ca punem steagul in coltul casei sau coroane la mormantul ostasilor cazuti pentru libertate sau pentru ca mergem la parada. Ideea mea de patriotism se leaga de a-i vedea fumos pe cei din jur si de a-i cauta pe cei care, prin ceea ce fac sau cum traiesc sunt dovada vie de ‘mai bine’. Si cum mi-a ramas in minte Biblioteca Vie din cadrul Carnavalului de Nonformal, asta urmeaza sa fac…o serie de articole despre oameni, un singur fel de oameni…felul bun! Si al carui numar as vrea sa creasca, atat pentru Baia Mare, cat si pentru Romania!