Sunt in bucatarie. Imi incalzesc mainile tinand cana cu ceai. Ma ridic de la masa sa vad ce-i pe-afara.
Peste drum, vecina mea care nu are perdele la geamul de la bucatarie, se desparte de prietenul ei. Stau amandoi pe un scaun, ea la el pe picioare. El e cu gandul sa plece, ea e cu gandul sa-l retina.
Probabil nu mai au ce sa-si spuna pentru ca el se ridica. Ea il cuprinde cu mainile pe dupa gat. El nici macar nu o atinge. O lasa asa, cateva secunde, dupa care ii da mainile la o parte. Isi ia haina de pe scaun si pleaca.
N-o mai vad cateva minute…
Apoi e din nou la masa. Nu sta pe acelasi scaun. Parul nu mai e lasat pe spate ci prins aiurea intr-un coc. O fi plans in baie si l-a legat asa sa-si poata spala fata. Are un pahar de Cola in fata si fumeaza. Rasfoieste grabita niste pagini.
Ma gandeam ca poate e o carte cu vraji, sa-l aduca inapoi. O vad ca isi freaca incheietura mainii de o pagina, dupa care si-o duce catre nas. E un catalog cu produse cosmetice, miroase un parfum. Ce altceva sa faca?
De dupa colt apar doi tineri tinandu-se de mana. Isi zambesc! Nu se gandesc ca pot sa aiba aceeasi soarta.
Iar eu imi incalzesc in continuare mainile tinand cana cu ceai…
17/10/2013 at 11:54 am
Frumos. Poetic. Mai vrem articole in acest stil 🙂
17/10/2013 at 12:32 pm
Mi-oi scotoci prin minte si prin inima dupa ele :p
17/10/2013 at 12:20 pm
Bun, bun. S-au despartit, au plans, se tin de mana. Pentru mine e important sa stiu ce tip de ceai bei :D.
17/10/2013 at 12:31 pm
De busuioc era in cana. Mai beau de salvie. De salvie scrie ca e asa de bun, ca poate vindeca si suferintele sufletesti 😀