Mi s-a atras atentia ca n-am spus nimic despre Rosia Montana. Adevarul e ca ma simt nesemnificativa si nu credeam ca parerea mea conteaza pentru cineva. S-au scris atatea, s-a incercat atat de mult manipularea opiniei publice, incat mi s-a facut scarba.
Oricat am incercat sa scriu, n-am reusit. Partea din mine care vrea sa taca e mai puternica. La fel cum n-am chef sa spun ceva legat de copilul care a murit muscat de caini sau de situatia din Siria.
In mintea mea, lucrurile sunt clare, iar un gand nu-mi da pace. E gandul acela care imi spune cat suntem de mici si cum un singur om, printr-o decizie proasta, poate declansa un val de nenorociri. Dar, prin prisma aceluiasi rationament, un singur om, printr-o decizie inteleapta, poate declansa un val de lucruri pozitive. Oare cum se face ca cei cu puterea de decizie le iau, aproape tot timpul, pe cele proaste?
06/09/2013 at 9:00 pm
Ti s-a atras atentia si ca nu mai scrii ce si cum scriai odata…
Se pare ca partea din tine care vrea sa taca e pe cale sa invinga. Si nu vorbesc despre RM, maidanezi sau Siria
07/09/2013 at 9:49 am
Stiu ce zici, e un lucru bun sau rau asta?
07/09/2013 at 11:02 am
Pai depinde.
Daca nu mai ai timp de blog si alte activitati mai importante iti ocupa timpul, e ok.
Dar daca timpul alocat blogului il ocupi cu telenovele sau altceva de genul, e de rau.
Un articol pe zi nu e usor de scris dar tu ai experienta.
eu sunt doar un cititor ce are blogul tau pe “speed dial”, care isi lua doza de poezie, etc, etc zilnic sau saptamanal. Poate mi-a scapat motivul pt care nu mai scrii desi ma indoiesc.
Tu stii mai bine pentru ce sau pentru cine scrii.
Eu sunt pentru. Si la nevoie votez cu doua telefoane si un laptop.
07/09/2013 at 12:07 pm
O sa iti raspund printr-un articol, si nuuuuu, nu ma uit la telenovele :D!
07/09/2013 at 12:12 pm
Musai sa fie cu link si dedicație 🙂
Așteptăm cu nerabdare…
07/09/2013 at 1:15 pm
E publicat 🙂