Am avut o discutie referitoare la modul de desfasurare al unei inmormantari la ortodocsi si la Martorii lui Iehova. O prietena imi spunea cat de uman i se pare intreg procesul la martori pentru ca se vorbeste mult de faptul ca decedatul a plecat intr-o lume mai buna, ca ar trebui sa ne bucuram pentru el si familiei indoliate i se ofera intreg sprijinul din partea comunitatii. Pe cand la ortodocsi, lumea se plange ca dureaza mult, ca se cer iertari si ca totul e facut sa-ti vina sa-ti tai venele.

Eu cred ca omul nu poate avea o pierdere fara sa simta suferinta. Si pot cei din jur sa-ti spuna cat vor ca-ti sunt alaturi, in acele momente, nu te ajuta la nimic. Ai nevoie sa plangi, sa urli si sa dramatizezi. Pentru ca asta-i singurul mod in care te poti elibera de durere pentru a lasa loc vindecarii. Toti am trecut la un moment dat prin dureri sfasietoare, pe care le credeam de netrecut, dar timpul ne-a aratat contrariul.

Trebuie sa pui sare pe rana, pentru ca desi doare mai tare pe moment, stii ca-ti face bine mai tarziu. Asa e si in cazul asta, omul trebuie sa-si planga suferinta…orice ramane inchis in interior, putrezeste!