E o imagine pe care nu mi-o pot scoate din cap. E un loc in care ma visez si un drum pe care simt ca m-as duce. Sunt niste vorbe si gesturi care m-au surprins. Nu din prima, ci s-au conturat dupa, intr-un fel tare bizar! E ca o surpiza din partea unor entitati nevazute, care nu stiu inca daca se joaca cu sufletul meu sau vor doar sa il intregeasca.

Mai sunt si firele care ma trag in spate. Doar ca primul gand de dimineata e sunetul altor zambete. Iar dorul e al altor brate.

Cred ca m-am indragostit… Singura intrebare e: de ce acolo si nu aici?