Am fost atat de bucuroasa ieri incat am refuzat sa scriu. Mi-am luat concediu. As fi vrut sa spun ca am fost la teatru duminica seara, am stat in primul rand si simteam cum imi creste inima. Am vazut “Scripcarul pe acoperis”, o poveste despre o familie de evrei. N-as stii cum sa povestesc ce am vazut, tocmai pentru ca anumite lucruri se simt, fara sa se ceara scrise.

M-am amuzat mult si mi-au ramas in minte cuvintele petitoarei satului: “cel mai rau sot este mai bun decat, Doamne fereste, niciun sot!” Discutabil, zic eu! O sa merg aproape zilnic saptamana asta la teatru, e Festival acum! Ma duc sa iau din frumusetea lor, poate reusesc sa o transmit mai departe…

In rest, ne pregatim de Skirt Bike. Sunt molipsitoare fetele astea, acum imi vine sa imi cumpar bicicleta.