Stiti pana acum ca nu-mi place risipa de niciun fel. Sunt trista pentru cei care se irosesc in situatii nepotrivite, care lupta pentru cauzele demult pierdute. Si ma intrebam de ce? Ce avem in noi de ne impiedica sa nu vedem pana unde trebuie sa ne ducem, cand trebuie sa ne oprim?
Poate fi de vina proasta noastra apreciere sau supraaprecierea celor din jur. Doar o buna cunoastere si o atentie pentru ce se intampla iti poate da un raspuns corect. Tu stii cum esti si stii pe mana cui sa te lasi. In mod normal, trebuie sa alegi acele lucruri care reusesc sa te puna in valoare. Nu se dau diamantele porcilor, pentru ca nu stiu ce sa faca cu ele. Nu e vina lor, ei sunt porci, atata stiu. Tu esti vinovat pentru risipa… Diamantul se daruieste cui stie sa il aprecieze si sa il admire!
Ati remarcat ca incerc sa demonstrez ca nu putem da vina pe altii?
13/03/2012 at 9:52 am
“Sunt trista pentru cei care se irosesc in situatii nepotrivite, care lupta pentru cauzele demult pierdute. Si ma intrebam de ce? Ce avem in noi de ne impiedica sa nu vedem pana unde trebuie sa ne ducem, cand trebuie sa ne oprim?” – Indiferent de cat de “pierduta” este o cauza, daca are o mica sansa de success, se va gasi cineva sa lupte pentru acea cauza. Daca ne-am fi restrans mereu doar la ceea ce credem ca are sansele de reusita cele mai bune, astazi nu am fi ajuns la nivelul la care suntem.
14/03/2012 at 7:09 am
Cand am spus pierduta, ma refeream la cele fara nicio sansa, sunt si din acelea din pacate…