Oricat de mult i-am intelege pe cei din jur sau oricat de mult le-am accepta comportamentul, cand primim lucruri contrare a celor pe care le oferim, ne doare. Fiecare vorbeste diferit. Dar limbajul unora e mai usor de inteles decat al altora.

Incasam multe lovituri. Ne lovim singuri, ne lovesc altii. Pumnul nostru il putem controla. Daca da o data, de doua ori si ne doare, a treia oara il vom directiona in alta parte. Sau il vom invata sa stea cuminte in buzunar.

Cu restul suntem prea ingaduitori. Le primim pumnii si le aducem si justificari. Ce e lovitura la mine, e imbratisare la tine. Iar eu o incasez pentru ca te inteleg. Dar pana cand? Azi doare tacerea, mai tare decat ploaia cu gheata de afara….