Vine o vreme in viata fiecarei fete, cand sta si se intreaba, cum de pana la varsta asta nu a aparut in filme? Nu ma refer la filme de pe marele ecran, ci la din astea mai mici, home made. De filmat, as avea ce filma. Ca doar fac o gramada de activitati. Doar ca, n-am avut cu ce. Asta era problema. Lipsea logistica.

Primesc azi un mail de la blogatu (mare domn), care a intuit nevoia mea de a ma produce in filme si-mi recomanda sa dau o tura prin piata. Toata lumea stie ca eu sunt ascultatoare, mai ales cand am ceva de castigat, asa ca, fara sa caut mult, m-am dus direct la camere video .

Si-am pus ochii pe ea. Asa micuta si finuta si roz. Cum sa nu ti-o doresti? Ce bine ne-am distra noi doua! Sau noi trei? Si sa fie clar, nu as irosi-o, filmand-o pe mama cum pune muraturi.