Am luat o pauza de la scris pentru ca eram ocupata cu mutatul. Da, universul s-a saturat sa ma vada ca ma dau cu fundul de pamant si a decis sa-mi deschida calea catre altceva. Mi-a demonstrat ca Dumnezeu e barbat, iar daca esti femeie, si una pisaloaga pe deasupra, iti da, numai sa taci. (pentru fanii barbati, sunt pisaloaga numa-n rugaciuni, in viata de zi cu zi sunt o bijuterie la casa omului 😉 ).

M-am mutat “pe centru”, si, in cele cateva zile de cand stau aici, am ajuns la niste concluzii:

1. Nu mai pot merge la magazin imbracata in hainele de casa, ca-s in centru, si nu poti sti cu cine te intalnesti.

2. O sa-mi cumpar un aparat foto misto, sa-i pozez pe toti desteptii care circula cu geamurile jos si muzica data la maxim. Dupa care, o sa fac o pagina de facebook, special pentru ei.

3. Stiti obiceiul acela “meserias” de a claxona cand esti in alaiul de la nunta? Ei, asa ganduri bune iti transmit cei care au un semafor pe langa geam, ca am decis sa renunt la el cand ma marit. N-am chef sa am scandaluri cu sotul peste ani si sa-mi vina in gand ca se trag de la cati sfinti au coborat aia care au auzit claxoanele cand m-am dus eu la biserica.

4. Fac economie de curent, seara nu trebuie sa aprind becurile, ajung cele de pe strada.

5. Punctul 4 rezolva problema umblatului dezbracata prin casa, nu ma vede nimeni, daca n-aprind becul.

6. Fie ca te uiti la el din capatul orasului, sau din centru, sau de sus de pe dealuri, orasul nostru e frumos. Si sunt foarte bucuroasa ca locuiesc in el.