Era o vreme cand sa ai indoieli mi se parea cel mai groaznic lucru. Dar indoiala presupune deja ca ai mai multe variante si ca, intr-un anume fel, tu ai tendinta sa mergi catre una singura sau te-ai decis sa mergi catre una singura. Ceea ce e un lucru…nici bun, nici rau, doar e! Pentru ca faci ceva…

Acum mi se pare interesant sa nu stii sau sa nu-ti dai seama daca, de exemplu, tu trebuie sa schimbi ceva la tine sau altcineva trebuie sa-si insuseasca ce ai tu de oferit.

Ii auzeam pe unii oameni din satul bunicilor mei folosind expresia ” e ca apa sfintita: nici nu strica, nici nu repara”. Cam asa e senzatia cand nu stii; doar ca, apa sfintita in mainile unuia care crede, poate face minuni! Si atunci astepti credinta :)!