Stii Doamne ca in incercarea ta de a ma invata detasarea m-ai pedepsit sa nu primesc ce vreau mai mult! Si eu am plecat capul si am zis sa se faca voia Ta…
Dar hai sa vorbim un pic despre Tine! Tu ne iubesti pe toti si ne vrei cu gandul la Tine! Te bucuri de cei care Te regasesc si esti trist pentru cei care s-au indepartat de Tine. Ma vezi ca-ti povestesc des si stiu ca daca pun mana pe aerul din jurul meu, esti acolo! Si nu inteleg, de ce, daca Tu iubesti ai voie sa ii vrei langa tine, iar noi daca iubim trebuie sa ne detasam si nu care cumva sa suferim sau sa ne suparam pe Tine, daca nu primim?
Oricate rele am fi facut, ar trebui sterse cu iubire. “Toate i s-au iertat ca mult a iubit”, parca asa zice in ceva Evanghelie. Tu poti face orice, ca ai facut lumea. Si-ar trebui sa te dai peste cap, sa faci o iubire sa se implineasca.
Si inca ceva. Spune-i la mama aia din pilda lui Solomon ca e proasta. Inteleg ca a vrut sa ii traiasca copilul, dar nu o inteleg cum il putea lasa la cine nu-l iubeste ca ea.
Voia mea ar trebui sa fie si Voia Ta, ca doar sunt parte din Tine! Daca vrei sa imi raspunzi, ai mila si nu arunca cu sageti, ca-s toata ciuruita!
06/08/2012 at 4:25 pm
Iti marturisesc faptul ca intamplator am intrat pe acest blog, iar ceea ce ma face sa-ti scriu e acest subiect, implicit continutul lui… Am insa o dilema: in al treilea paragraf (sau cum vrei tu sa-l numesti) ai pus intre ghilimele ceva ce NU exista in Cuvantul lui Dumnezeu – adica Biblia! Daca ceea ce ai pus tu intre ghilimele e doar o vaga amintire din ceea ce (probabil) ai citit in Luca 7:47… atunci renunta la ghilimele, nu-si au rostul! 🙂 Pace!