Ma simt retinuta la vama. Incerc sa trec dintr-o tara in alta si nu mi se da voie. M-au inchis intr-o camera mica, cu un pat de fier si o saltea tare. Am un geam prin care la amiaza intra cateva raze de soare. Mi-au luat hainele sa le arda. Se pare ca nu erau bune pentru noul loc. Erau imbibate cu amintiri si suparari, cu mirosul lui. Mi-au taiat parul. L-au gasit vinovat de a se fi asezat pe perna gresita. Mi-au spalat pielea cu tot felul de sapunuri. Mi-au verificat actele si le-au gasit in regula.

Eu nu inteleg de ce m-au inchis. Am venit de buna voie, n-am incercat sa trec fraudulos. Am spus de ce plec, am spus ce vreau sa las in urma. Am spus ca am luptat cat s-a putut. Nu fug, vreau doar sa trec la altceva. Dar ei nu ma lasa. Au curatat tot, dar n-au reusit sa-mi curete sufletul. Si cred ca o sa ma retina, pana reusesc…