Ea vine de la moara;
Si jos in ulicioara
Punandu-si sacul, iaca
Nu-l poate ridica.
-Ti-l duc eu! Cum? Pe plata!
Iar ea, cuminte fata,
Se si-nvoieste-ndata.
De ce-ar si zice ba?

Eu plec cu sacu-n spate.
La calea jumatate
Cer plata, trei saruturi.
Dar uite, felul ei:

Sta-n drum si sa socoate,
Si-mi spune cate toate,
Ca-s scump, ca ea nu poate,
Ca prea sunt multe trei!

Cu doua se-nvoieste,
Iar unul mi-l plateste,
Cu altul sa-mi ramaie
Datoare pe-nserat.

Dar n-am sa-l vad cat veacul!
Si iata-ma, saracul,
Sa-i duc o postie sacul
P-un singur sarutat!
( de Geroge Cosbuc)