De 2 ori pe saptamana fac curatenie pe scara in care locuiesc. Vecinii mei sunt majoritatea batrani, nu am gasit pe nimeni dispus sa munceasca. Curatatul implica si maturatul in fata scarii. Ma echipez, imi prind parul in coada si imi iau uneltele.
Vecinii imi zic “uite-o pe fata noastra harnica!”, dar cand sunt cu matura in mana in fata blocului intalnesc tot felul de priviri si mutre. Doamnele mandre si aranjate ma privesc de sus, ceva de genul “nu m-ai vedea nici moarta sa fac din astea”, barbatii se uita la cum ma aplec sa strang mizeria, copiii se distreaza. Prea putini trec normal pe langa mine. Poate n-ar trebui sa am lac rosu pe unghii…
Orice munca trebuie respectata si orice om care munceste la fel. Nu stii niciodata unde te duce viata si momentul in care vei ajunge la munca de jos. E o buna lectie de smerenie sa faci activitati pe care nu le-ai face in mod normal. Nu e loc de dispret unde se munceste!
04/11/2011 at 12:30 pm
Păi aşa ar trebui să gândească toţi, dar … no, cum să facă o piţipoancă curat pe scară ? Vai, vai. Ruşine este să stai precum un trântor şi să trăieşti pe banii altuia.
04/11/2011 at 1:07 pm
Trebuie sa apar pitipoancele, mie mi se pare mai grea munca sa ii suporti pe cocalari, decat cea pe care o fac eu 🙂
04/11/2011 at 1:07 pm
True.
04/11/2011 at 8:37 pm
pe toata scara faci curat?
04/11/2011 at 10:14 pm
Da Robbie, de la etajul 4 la parter :), eu stau la 1…