Zilele noastre sunt pline de ispite. Cele mai multe sunt de intensitate mica si peste care putem trece relativ usor. Nu-ti gasesti cheia de la casa cand te grabesti, pierzi autobuzul, soferul din masina din fata se misca incet. Pe urma vin ispitele cele grele. Un coleg de munca iti pune bete in roate, seful e nervos si sta cu ochii pe tine, nu mai gasesti calea de comunicare cu cei din familie sau cu persoana iubita.
Toti le avem. Sa cautam sa scapam de ele e imposibil. Trebuie intelese si rezolvate. Doar asa vor disparea, fiind urmate de altele. Pentru ca totul este intr-o continua miscare.
Ispita mea cea mare, o cunosc. Teoretic, stiu si cum sa o rezolv. Practic, e mai greu. E nevoie de multa stapanire, intelegere si rabdare. Problema e ca eu am asteptari de la ispita mea, desi ar trebui sa o accept asa cum e. Mai usor de spus, decat de facut!
Leave a Reply