El…are vreo 60 de ani, are nevasta, n-are copii, vinde flori.

Ea…are vreo 50 de ani, nu stiu daca are sot, are copii, nu stiu ce vinde.

Ei mi-s vecini, prin cartier. De vreo 2 luni, l-am vazut pe el, ca o asteapta cu masina pe ea. Prima banuiala a unei legaturi. N-am bagat de seama, fiecare face ce vrea cu viata lui. Azi, i-am vazut certandu-se. Ca in orice cuplu de amanti, ea comenta, el statea si asculta. Ea a plecat, el a ramas, sprijinit de masina, putin incurcat, nelamurit, nu stiu daca suparat. Intre amanti mi se pare ca femeia are puterea mai mare. Ea are ce nu mai gaseste el la nevasta.

N-ar trebui sa ma mire lucrurile astea. Si totusi nu-mi vine sa cred, ca la orice varsta poti suferi din dragoste, sau din cauza unei legaturi. Mi-e mila de oamenii care imbatranesc langa o persoana care nu ii face fericiti. Mi-e mila de cei care simt ca viata a trecut pe langa ei. Mi-e mila de cei care traiesc regretand o anumita persoana sau tanjind dupa atingerea ei.

Eu vreau sa iubesc pe cine trebuie.