Category De-ale mele

Sufletul meu are un dor, nu de cineva anume, ci de ceva. Si-am mai zis-o asta, ca-l are de mult… Azi m-am prins ca dorul isi duce traiul linistit si in asteptare in mine, cand sunt doar eu. E tacut,… Continue Reading →

Pornind de la un articol scris de o femeie care nu are inca 30 de ani despre faptul ca viata nu e mai frumoasa la 30 decat era la 20 si citind argumentele ei, am tinut sa fac cateva precizari…. Continue Reading →

Ferice de cel ce intreaba, caci aceluia i se va raspunde… Ferice de cel ce se indoieste de sine, caci acela se va smeri… Ferice de cel ce poate plange, caci acela se poate bucura… Ferice de cel ce iarta,… Continue Reading →

Mi-am dat seama ca am incercat sa scriu ceva si-am stat in aceeasi pozitie mai mult de o ora, cu ochii pe dealul din fata geamului, cu capul sprijinit de mana dreapta si cu atentia in zona inimii ca mi… Continue Reading →

Cand cineva mi-a spus mai demult ca scopul nostru in viata este sa gasim fericirea, aveam atata durere in interior ca am respins din start ideea, mi se parea ca vorbeste limbi straine. Ce puii mei de fericire? Scopul nostru… Continue Reading →

Vad destul de des cand vin catre casa un barbat care isi plimba fiul. Copilul e destul de mare, nu merge bine, are fata deformata. Sufera de ceva, insa nu stiu de ce. Cand vad bolnavi eu le zambesc si… Continue Reading →

Au trecut doi ani de la acest reportaj. Acum, fratele Mihai slujeste in altar, Parintele Serafim Man s-a dus in ceruri, cu Parintele Staret Macarie Motogna m-am intalnit si la teatru in Baia Mare, nu doar in manastire, in dormitorul… Continue Reading →

Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp, ca pe vanat, Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere. Pentru credinta sau pentru tagada, Te caut darz si fara de folos…. Continue Reading →