Category De-ale mele

Am revazut aseara “As Good as it Gets” si zice personajul lui Helen Hunt, cand ii dispare problema exterioara cu care se confrunta de multa vreme, ca acum e pusa in situatia de a se gandi la ea, si ca,… Continue Reading →

Anul trecut prin noiembrie, am zis eu pe facebook ca, daca il votati pe Razvan si nu pleaca din concurs, o sa ma invete sa valsez. Nu numai ca n-a plecat, dar a si castigat. Iar pe la inceputul anului,… Continue Reading →

Robin Williams a murit si lumea incepe sa realizeze ca cei care ne fac pe noi sa radem nu sunt tocmai fericiti. Eu nu-mi amintesc ce-am invatat la psihologie in liceu, o fi fost ceva prostii plictisitoare. Dar sunt niste… Continue Reading →

M-am uitat sambata noaptea vreo 3 ore la luna. Eram afara, intr-o liniste pe care nici zgomotul masinilor care treceau in departare, nici latratul cainilor din sat, n-au reusit sa o risipeasca; si cu un prieten tacut, pentru ca era… Continue Reading →

Exista o lege stiuta si putin inteleasa. Tot ce are inceput, are si sfarsit. Tot ce apare intr-un loc, dispare din altul. Tot ce pare a fi noroc pentru unul, e ghinion pentru altul, in alta parte. Exista o liniste… Continue Reading →

Ieri ma gandeam ca incepe sa mi se para exagerat postarile de pe facebook legate de minunile Parintelui Arsenie Boca. Azi vad asta la Arhi. Eu refuz sa cred ca Dumnezeu a vindecat o cretina de asta care zice ca… Continue Reading →

Se zice ca speranta moare ultima. Dar nimeni nu zice ca daca moare, nimic n-o poate reinvia. Iti dai voie sa visezi ca e gratis. Si e ca si cum te-ai uita la un film pe care il realizezi singura…. Continue Reading →

Am tot vazut pe net si prin comentarii pe bloguri ca barbatii sunt foarte atrasi de femeile nemultumite, de cele care isi exprima in mod agresiv revolta fata de o situatie sau alta. Si ma tot intrebam, de unde atractia… Continue Reading →